Cultura salcâmului

Pentru că în spatele celor două bloguri personale Blog 1 şi Blog 2 găsesc cuvinte cheie care se caută pe net, printre aceste cuvinte apare de nenumărate ori şi “cultura salcâmului” despre care am dorinţa să povestesc câteva lucruri bine de ştiut despre această specie forestiră.

Nu vreau să fac o lecţie de botanică forestieră, vreau doar să prezint lucruri concrete care poate pe unii cititori o să ii ajute în luarea unor decizii cu privire la cultivarea sau necultivarea salcâmului.

Salcâmul (Robinia pseudacacia L.) este originar din estul Americii de Nord între 33 şi 42° latitudine nordică.

Primele culturi forestiere în România s-au realizat în anul 1852, la Băileşti Dolj, pentru ca ulterior să fie plantat pe suprafeţe tot mai mari, îndeosebi în Oltenia, pe nisipuri mişcătoare, Valea lui Mihai (Bihor) şi în alte regiuni ale ţării.

Este o specie cu valoare silviculturală – protectivă excepţională, prin capacitatea sa de a fixa nisipurile mobile.

Folosirea salcâmului pe terenuri degradate a dat rezultate foarte bune dar numai acolo unde condiţiile staţionale nu-i sunt limitative.

Producţiile însemnate de masă lemnoasă, pe care le oferă la vârste mici, ca şi întrebuinţările numeroase pe care le poate da lemnului, reprezintă beneficii social – economice care sporesc valoarea acestei specii.

Lemnul este cu duramen bine dezvoltat, brun – verzui, este greu, dur, foarte rezistent, cu utilizări dintre cele mai diverse, de al pari de gard , lemn de mină, cozi de unelte, araci de vie, până la doage de butoaie, traverse de cale ferată, cherestea, parchet etc.

Lemnul de salcâm este foarte bun şi pentru foc, crapă însă uşor, ceea ce grevează asupra posibilităţilor de folosire pe scară largă în industrie.

Salcâmul este foarte îndrăgit ca specie ornamentală, înflorind abundent, iar valoarea sa meliferă este indiscutabilă, arboretele de salcâm fiind cele mai apreciate, alături, de tei, pentru activitatea apicolă.

Salcâmul reprezintă principala specie forestieră meliferă din România, iar pe lângă această deosebită importanţă mai prezintă următoarele:

– rapiditate de creştere foarte mare (în 2 ani poate atinge înălţimea de 2-3 metri)
– se adaptează uşor la condiţiile de mediu
– se înmulţeşte foarte uşor (atenţie este şi o specie invazivă)
– în 3-4 ani de la plantare ai pădurea ta.

Productivitatea medie a celor mai bune arboreta de salcâm din plantaţii atinge 15-17 m3/an/ha, la vârsta de 20 de ani în timp ce productivitatea arboretelor din lăstari de aceiaşi vârstă este de 13,4 m3/an/ha.

Tendinţa oamenilor care deţin terenuri slab productive, agricole sau forestiere este de a le impăduri, însă întrebare este cu ce specie, dacă rentează, sau peste cât timp o să fie rentabilă investiţia respectivă.

O planaţie de salcâm este rentabilă după 15 ani, asta din punct de vedere al lemnului sau poate şi mai repede dacă îţi doreşti să produci cozi de unelte spre exemplu asta undeva pe la 2-4 ani ai putea să produci, un alt beneficiu ar fi florile melifere pe care le poate produce salcâmul pentru apicultori, la vârsta de 5 ani o pădure de salcâm produce flori din abundenţă, sau poate ai un teren şi pur şi simplu vrei să te retragi în pădurea ta de ce nu la o umbră realizată de tine, ei pentru aceste beneficii recomand cu tot curajul plantarea salcâmului.

Cât mă costă pentru un hectar de teren ?

1. Cultivat la o schema de 2×1 este necesar un număr de 5 000 puieţi/hectar

2. Preţul unui puiet de salcâm la vârsta de 1 an este de 0,2 ron – 0,3 acuma depinde de unde îl cumperi, calculat la preţul de 0,2 reiese un cost total pe material săditor de 1000 ron/ha.
3. Cheltuieli privind pregătirea terenului inainte de cultivare (arătură,…etc) 600-800 ron/ha.
4. Cheltuieli privind cultivarea puieţilor în teren 200-300 ron/ha.
5. Cheltuieli totale 1000+700+250=1950 ron/ha
Am exclus de aici transportul puieţilor şi binenţeles costul unui hectar de teren, aici te descurci:).

În speranţa că aceste date vor folosi cel puţin unei persoane care se gândeşte serios să cultive salcâm vă urez multă baftă şi spor la plantat, iar în final argumetez cu o şedinţă foto o pădure de salcâm de vreo 5-6 ani la care am participat şi eu pornind de la punctul zero intr-un teren agricol slab productiv.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. As dori sa înființez o plantație de salcâm de 1,5 ha. După 10 ani as vrea sa incep defrișări pentru lemn de foc știți cumva trebuie autorizație pentru asa ceva?

  2. Dacă tai câţiva salcâmi în jur de 1 iunie, cam la 2 m de la pământ, aş vrea să aflu dacă pe urmă se usucă sau încă se mai menţin în vegetaţie ?? Pe mine m-ar interesa să continuie creşterea, dar sunt nevoit să obţin nişte pari de gard fiindcă în vecinătate este o turmă de capre care afectează grădina. Salcâmii au diametrul de aporox. 15-20 cm.
    Mulţumesc pentru răspuns.

      • Aşa după cum am precizat şi în întrebarea mea de luna trecută, cam la 2 m de la pământ. Deci nu de la sol !!!
        Trebuia citite toate cuvintele care le-am scris.
        Mai scriu încă odată, nu doream să-i tai de la sol ci la aprox. 2 metri de la sol.
        Dar timpul a trecut şi nu mi-ai răspuns. Aşa că având nevoie de ei, i-am tăiat la 2 m de la pământ deasupra primei crenguţe verde cu frunze. Probabil nu se vor usca şi va continua vegetaţia. Frunzele sunt încă verzi la acest timp.

  3. Pingback: Înfiinţarea unei plantaţii de salcâm (Robinia pseudoacacia) / Scheme de plantare - Ruben Budău – Blog